De ce am ales o să construiesc o casă pasivă?

Actualizare mai 2020:

Așa cum se vede mai jos în iunie 2019 erau certificate și publicate pe siteul Passive House Database 4 case. Azi, 09.05.2020, sunt publicate 8 case certificate dintr-un total de 19.

Case certificate Passive House 2020-05-09
Case certificate Passive House 2020-05-09

Când am început proiectul pentru casă am căutat să găsesc o metodă independentă de a verifica calitatea casei și astfel să pot introduce o clauză contractuală în contractele de proiectare și de execuție.

Prima problemă a fost să definesc calitatea. Există normative specifice în care sunt specificate toleranțele în domeniul construcțiilor, dar acestea nu erau suficiente pentru mine. Voiam să găsesc ceva legat de calitatea vieții, de costurile de exploatare ulterioare construcției. Da, există acel certificat energetic dar din experiența avută, el este numai o foaie de hârtie bazată tot pe hârtii (proiect) și de multe ori nu are legătură cu realitatea pentru că nu sunt efectuate măsurători ale construcției respective. Căutam ceva care să certifice că ansamblul proiect – execuție oferă cel mai bun standard de viață cu cele mai mici costuri de exploatare. Așa am găsit cum sunt certificate casele pasive de către Passive House Institute.

Criteriile pentru cerificare legate de amplasare / zonă așa cum sunt ele regăsite azi (data articolului) pe situl Passive House checklist sunt:

1. Criterii legate de amplasare / zonă 

  • Conexiuni bune la transportul public: Casa este construită în București la 5 minute de mers pe jos de stația de autobuz și la 10 minute (1 km) de mers pe jos până la cea mai apropiată stație de metrou.
  • Fațada principală orientată spre sud (± 30°) cu ferestre mari orientate spre sud: în cazul nostru latura sudică, fațada principală, este orientată spre sud (-9°) și în proiectul de arhitectură au fost incluse ferestre mari.
  • Evitarea umbririi pentru a putea folosi pasiv energia solară: cu excepția laturii nordice nu avem clădiri învecinate care să ne producă umbră și nici nu se prevăd ca în viitor să apară.
  • Vegetație care să limiteze umbrirea: nu există arbori care să ne producă umbră (iarna)
  • Sunt posibile formele constructive compacte? Clădirile înșiruite sunt avantajate: casa este alipită la calcan pe latura nordică ceea ce ne reduce pierderea de energie datorită „spălării de vânt”

Celelalte nouă criterii pentru certificare (vezi Passive House checklist) țin de proiectare și de execuție și necesită ca proiectul să fie pre-certificat, să fie documentată execuția casei (și din acest motiv facem și aceste filme de prezentare) și în final casa trebuie testată pentru etanșeitate și pierderi de temperatură folosind firme atestate și certificate pentru a face aceste teste.

Având în vedere că proiectul este pre-certificat, am putut include în contractul de execuție criteriul de acceptanță finală – obținerea certificării PHI.

Așa cum am menționat în alte articole, acest proiect este singurul din România care este într-o zonă dens populată unde criteriile de bază (locație) sunt cel mai greu de îndeplinit (orientare sudică, fără clădiri mari în jur care să producă umbriri) și cu subsol pe întreaga suprafață construită (subsolul intră la calculul pierderilor de energie dar nu poate aduce un aport de energie solară pasivă). Deși în ultima perioadă am citit că sunt multe proiecte imobiliare care au titulatura de „casă pasivă”, certificate în România până în acest moment sunt numai 4 case dintr-un total de 16 case care au început procesul de certificare (vezi Passive House Database).

Casele pasive certificate în România până la data 15.06.2019.

Deoarece calitatea execuției primează nu fac o presiune asupra constructorului cu durata de execuție (se poate vedea și din filmări). Poate reușim să fim a 5-a casă certificată PHI din România.

Pre-certificarea proiectului casei pasive

Proiectul casei pasive a obținut pre-certificarea conform standardului de casă pasivă de către PHI – Passive House Institute.

Pre-certificarea a fost realizată de către V&V Project SRL, dr. ing. Szabolcs Varga, acreditat de către Passive House Institute. Raportul de analiză și verificare confirmă că proiectul tehnic respectă cerințele Standardului de „Casă Pasivă” pentru zona climatică în care este situată clădirea – clasa
„Passive House Clasic”.

Astfel conform proiectului, necesarul de încălzire este de 14 kWh/(m2a), necesarul de răcire este de 2 kWh/(m2a). Cerința casei de energie regenerabilă este de 22 kWh /(m2a) comparativ cu pragul de 60 kWh /(m2a) necesar pentru certificarea „Passive House Clasic” sau pragul de 30 kWh /(m2a) necesar pentru certificarea „Passive House Plus”.

Passive house certification levels
Clasele de certificare Passive House

Obținerea certificării  „Passive House Plus” presupune ca energia regenerabilă generată de casa pasivă (factorul PER) să fie mai mare de 60 kWh /(m2a), criteriu ce nu a putut fi îndeplinit din cauza lipsei spațiului pentru montarea unui număr suficient de panouri solare. Cele patru panouri fotovoltaice și cele doi colectori solari pentru producerea apei calde ne permit o producție totală de energie regenerabilă de 32,6 kWh /(m2 amprentă clădire) ceea ce înseamnă un factor PER generat egal cu 15,5 kWh /(m2 amprentă clădire). Astfel proiectul casei pasive îndeplinește cerințele de certificare „Passive House Clasic”.

Încadrarea proiectului curent în clasificarea Passive House
(cu X este evidențiat proiectul nostru)

Pentru a vă da o măsură asupra volumului de muncă implicat, documentația pentru pre-certificare constă, în afară de detaliile de proiectare, în peste 74 de pagini de calcule și 54 de pagini de raport. Au fost considerate și evaluate toate elementele din anvelopa termică a casei, au fost estimate pierderile prin radier, pereți geamuri, uși, terasă, schimbul de aer, țevile de apă rece, apă caldă, țevile de aerisire, inclusiv s-a evaluat impactul găuri de cheie de la ușa de intrare. A fost estimat aportul de căldură al aparatelor electrocasnice, ale becurilor, ale locatarilor, a radiație solare care intră prin geam în funcție de orientarea față de sud a fiecărei ferestre și de azimutul soarelui pentru fiecare lună calendaristică, și de umbririle date de vegetație și de către clădirile învecinate. Apoi s-a determinat balanța energetică și necesarul de energie pentru încălzire și răcire.

Meritul acestei certificări este al echipei de proiect care a reușit ca într-un mediu urban dens populat să proiecteze o casă pasivă a cărei necesar de energie este de  22 kWh /(m2a) mai mic decât valoarea maximă impusă pentru clasa „Passive House Plus”, clasificarea finală fiind „Passive House Clasic” pentru că nu am reușit să generăm suficientă energie.

Acum urmează constructorul să pună în operă acest proiect și obținerea certificării finale.